Istoria localitatii Fundeni pe meleagurile romanesti este legata de existenta unor mari boieri. In aprilie 1733, se pare ca, comisul Mihai Cioranu si-a ridicat curtea boiereasca pe malul lacului Fundeni.

Din traditia orala, se stie ca, comisul venea la mosie sa vaneze in aceste tinuturi, presarate cu lacuri, strajuite de stufaris, care continuau cu padure, legata de codrul Vlasiei.
Denumirea comunei pare a fi legata de obiceiurile cinegetice ale comisului Mihai Cioranu, care venea des la vanatoare in “fundatura”.
Deci, marele boier venea la vanatoare in Fundeni, in fundatura care ii oferea un peisaj variat, bogat in ape, stufaris si paduri atragatoare.
Hotarul mosiei comisului Cioranu era vecin la miazazi cu mosia boierilor Radu Dudescu, logofat si fiul sau, spatarul Constantin Dudescu, alti mari boieri de vita veche romaneasca, care ridicasera inca din 1732 actuala biserica de la Frunzanesti.

Comuna Fundeni de astazi se intinde pe ambele mosii (Cioranu si Dudesti). Dupa Mihail Cioranu, urmasii lui au stapanit mosia de la Fundeni pana in 1840, cand a devenit proprietatea lui N. Gherassy.
In jurul curtii boieresti, au fost adusi tarani pentru a lucra pamanturile intinse ale mosiei. Traditia orala spune ca locuitorii erau foarte harnici si iscusiti vanatori. Ei erau haitasii care insoteau boierii la vanatoare.
Traditia cinegetica continua. Boierii continua sa practice vanatoarea pe aceste locuri.

Mosierul I.J. Gherassy a contractat la Paris datorii si, neputand sa le achite, a fost silit sa cedeze mosia avocatului Dumitru Mavrodin.
Mosia Frunzanesti, dupa ce s-au stins din viata Dudestii, a trecut in proprietatea boierului N. Amira, care nu a avut mostenitori si a donat-o statului.

In timpul lui N. Amira, biserica din Frunzanesti, monument architectural religios, specific primei jumatati a sec. al XVIII-le, constructie in stil bizantin, cu picture tempera, a fost restaurata.
Casele in care locuiau taranii, clacasi la inceput, apoi dijmasi, erau saracacioase, stramte, strajuite de stalpi de lemn.
Taranii localnici erau clacasi pe mosiile boieresti. Documentele locale amintesc ca mosieri ca Mihail Cioranu, apoi Gherassy si fiul acestuia detineau 5000 ha pamant, iar taranii doar o zecime din suprafata existenta.

Femeile, taranci dintotdeauna, truditoare ale pamantului, erau tesatoare in timpul liber pentru casa proprie.
Duminica se facea “hora” pe langa biserica a doua, construita de Gherassy. Flacaii si fetele invarteau hora, jucau braul si sarba la nunti si botezuri.
Comuna Fundeni a rezultat din contopirea satelor Fundeni si Frunzanesti.